Delegatie-Germana

Publicat la .

In România, cetăţenii sunt de cele mai multe ori, nemulţumiţi de felul în care se desfăşoară procesele administrative la nivel local. Există însă şi structuri ale administraţiei locale care se implică în proiecte de regândire a proceselor administrative şi de eficientizare a acestora, pentru a simplifica procedurile birocratice de care cetăţenii se lovesc zi de zi.

Este şi cazul Primăriei Sectorului 3 din Capitală, care urmează să primească, pe data de 18 februarie, vizita unui consultant german în probleme de eficienţă administrativă. Este vorba despre Bernd Pfeiffer, militar în rezervă al Armatei Germane, specialist în restructurare şi reorganizare instituţională, care s-a implicat în demersul de restructurare a Armatei Germaniei de Nord şi a condus trupe militare în Afganistan atunci când s-a aflat în activitate. Fostul militar german a decis să sprijine Primăria Sectorului 3 în efortul său de reformă administrativă. Domnul Pfeiffer ne-a răspuns unor întrebări înainte de vizita sa în România, pentru a ne de explicaţii în legătură cu ceea ce presupune un demers administrativ raţional şi mai apropiat de cetăţeni.

Sursa: Puterea.ro

Domnule Pfeiffer, în cadrul primelor dumneavoastre vizite în România aţi reuşit să stârniţi curiozitatea publicului care s-a întrebat: care este legătura între o carieră militară şi eficienţa administrativă? Puteţi să ne spuneţi de ce aţi ales această opţiune de carieră după ieşirea în rezervă?

Ca parte a activităţii mele militare, m-am ocupat inclusiv de restructurarea unor segmente extinse din Armata Germaniei de Nord şi am fost responsabil cu probleme de resurse umane. Am decis astfel să continui această direcţie profesională odată cu ieşirea mea din serviciul militar activ. Oricum, ar trebui notat că activitatea militară presupune o aplecare înspre ceea ce numim în termeni ştiinţifici praxeologie, un fel de artă a lucrului „bine făcut”, ceea ce presupune crearea şi implementarea unor mecanisme de eficienţă aparte. În viaţa militară, utilizarea raţională a resurselor umane, materiale şi fluidizarea fluxului birocratic, fluidizarea fluxului de comandă, fluidizarea vitezei de reacţie la stimuli interni sau externi sunt elemente foarte importante. În lipsa unor mijloace eficiente de mobilizare a resurselor, o armată este pierdută, mai ales în secolul vitezei. Acelaşi lucru se întâmplă în cazul proceselor administrative. Sunt resurse umane şi materiale care trebuie să îşi cunoască foarte bine rolul şi locul, iar rolul şi locul trebuie să fie gândite cât mai eficient posibil. Este deci o prelungire foarte firească a carierei mele militare în spaţiul privat şi, cred eu, că tocmai cariera mea militară îmi oferă o expertiză unică în acest proiect comun cu Primăria Sectorului 3 şi districtul Hamburg-Eimsbuttel din Hamburg.

Din punctul dumneavoastră de vedere, care este cea mai mare problemă asociată proceselor administrative din România?

Lucrând foarte mult cu oamenii, ca parte a activităţii mele în domeniul resurselor umane, am putut observa că mentalitatea este elementul central care asigură eşecul sau succesul unui proiect administrativ. Mentalitatea pe care oamenii o au este cea mai importantă şi administraţia din România are nevoie de accelerarea procesului de trecere de la o mentalitate funcţionărească încremenită la una mai dinamică, proactivă, europeană. Este un demers dificil, dar lucrăm la asta alături de domnul primar Robert Negoiţă. Nu spun prin acest lucru că funcţionarii români nu sunt foarte bine pregătiţi, dar mai avem de lucru la capitolul atitudine. Speranţa noastră este că o birocraţie mai fluidă va pune mai puţină presiune pe ei şi va elimina o parte din frustrările asociate activităţii lor de zi cu zi. Apoi schimbarea de mentalitate devine mai uşoară, dar este un proces mai amplu şi de lungă durată.

Care sunt principalele direcţii de consiliere pe care le aveţi în ceea ce priveşte Primăria Sectorului 3?

Prima parte a intervenţiei mele a presupus analizarea, foarte meticuloasă, a proceselor care se desfăşoară în primărie, pentru a înţelege care sunt domeniile asupra cărora va trebui să lucrăm. Procesul de reformă presupune, în mod evident, înţelegerea situaţiei prezente, a situaţiei de fapt, pentru ca mai apoi să se realizeze intervenţii specifice. Ulterior, vom construi o strategie mai amplă care vizează optimizarea serviciilor pentru cetăţenii din sectorul 3 al Bucreştiului.

Ce impact va avea proiectul asupra comunităţii?

Speranţa mea şi a domnului primar Robert Negoiţă este ca activităţile pe care le desfăşurăm ca parte a acestui proiect vor fluidiza fluxul de documente şi vor eficientiza relaţia cu cetăţenii care intră în contact cu instituţia primăriei, precum şi cu instituţiile subordonate. Am observat în România că oamenii tind să construiască o linie nefastă de demarcaţie între administraţie şi cetăţean, ca şi când cele două structuri s-ar afla în tabere diferite. Domnul primar Negoiţă vrea să schimbe asta şi să aducă primăria în aceeaşi echipă cu cetăţenii, să îi facă pe oameni să simtă că prin fiecare problemă rezolvată lucrează pentru un bine comunitar mai mare. Asta este o provocare, dar, prin utilizarea expertizei pe care o am şi prin dăruirea pe care domnul primar o demonstrează, sunt sigur că ne vom ridica la înălţimea aşteptărilor.

Cu ce veniţi dumneavoastră din Germania în materie de bagaj profesional?

În primul rând, cu respectul faţă de beneficiarii interacţiunii cu administraţia. Acest lucru presupune o cultură a eficienţei, a răspunsurilor instituţionale utile, formulate rapid. Mai vin cu un respect deosebit faţă de ideea de transparenţă instituţională. Primăria, ca orice altă instituţie publică, gestionează bani publici, iar cetăţenii trebuie să ştie pe ce şi cum sunt cheltuiţi aceşti bani. Transparenţa este foarte importantă pentru că ajută la consolidarea încrederii în instituţie şi facilitează construirea acelui sentiment comunitar pe care l-am menţionat deja. Din experienţa germană mai vin cu dorinţa de a termina lucrurile pe care le încep şi de a le realiza la standarde calitative foarte ridicate. Este un punct pe care îl am în comun cu domnul primar Robert Negoiţă, ceea ce simplifică mult dialogul dintre noi.

Care este cel mai important element care poate aduce succesul sau eşecul unei reforme precum cea de la sectorul 3?

Înainte de a veni în România, m-am documentat mult cu privire la administraţie, la reformele care au avut loc în timp în administraţie la nivel central, precum şi cu privire la principalele puncte slabe ale acestor reforme. Am descoperit, spre dezmăgirea mea, că o mare problemă este că reformele în România sunt sufocate politic. Venirea unui alt grup de oameni atrage cu sine distrugerea fostei reforme, înainte ca ea să aibă timp să demonstreze dacă este cu adevărat benefică sau nu, şi aducerea în prim-plan a unei noi reforme, care are în relativ scurtă vreme aceeaşi soartă. Este un cerc vicios derivat dintr-o slabă înţelegere a faptului că o strategie de amploare presupune eforturi pe termen mediu şi lung, nu scurt. Astfel, cea mai mare ameninţare derivă din posibilitatea ca reforma să nu fie continuată pe termen lung. Domnul Negoiţă este pe deplin angajat în ea şi mi-a spus în repetate rânduri că vrea să ducă acest efort mai departe. Sper numai ca mediul politic să îi permită acest lucru. Trebuie totuşi să spun cu plăcere că administraţia sectorului 3 a dat dovadă de o flexibilitate considerabilă şi a reuşit să asimileze sfaturile noastre în timp record. Sunt sigur că acest ritm va continua şi sper ca mediul politic să poată permite şi o continuitate, pentru ca administraţia locală să devină din ce în ce mai apropiată de modelul european.

Comentarii

comentarii

Lasa un comentariu

  • (will not be published)